Cine sunt refugiați, persoane
Pentru a obține statutul de refugiat, este necesar să se aplice Serviciului Federal de Migrație din România, în oficiile diplomatice și consulare din România în străinătate, autoritățile de control la frontieră în persoană sau prin intermediul unui reprezentant legal. O persoană care se aplică Serviciului Federal de Migrație din România poate sta fie pe teritoriul România, și doresc să vină în țara noastră. După un apel la Serviciului Federal de Migrație din România solicitantului cu privire la rezultatele examinării preliminare a cererii primește un certificat de examinare a cererii pe fond sau nu pentru a revizui. Se analizează apoi cazul pe fond: se efectuează pentru identificarea unei persoane, a făcut sondajul său; o decizie privind recunoașterea sau refuzul de a recunoaște solicitantului ca refugiat. Decizia de timp variază de la două până la trei luni. O persoană care solicită statutul de refugiat sau recunoscută ca refugiat sau a fost acordat statutul de refugiat sau de retragere a statutului de refugiat nu poate fi returnat împotriva voinței sale în țara a cărei cetățenie.
Reclamantul a refuzat statutul de refugiat în România în cazul în care:
- solicitantul nu îndeplinește cerințele pe care Legea federală „Cu privire la refugiați“ investește în conceptul de „refugiat“;
- în ceea ce privește reclamanta, există motive pentru a crede că el a comis o crimă împotriva păcii, o crimă de război sau o crimă împotriva umanității, așa cum sunt definite astfel cum sunt definite în instrumentele internaționale elaborate pentru a prevedea dispoziții cu privire la astfel de infracțiuni;
- solicitantul a comis o infracțiune gravă în afara teritoriului România, și înainte de a fi admis pe teritoriul România ca persoană care solicită acordarea statutului de refugiat;
- solicitantul este vinovat de acte contrare scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite;
- pentru solicitant, autoritățile competente ale statului în care a trăit, drepturile și obligațiile cetățenia acestui stat;
- solicitantul beneficiază în prezent de protecție și (sau) de către alte organisme sau instituții ale ONU, cu excepția Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați.
În plus, solicitantul poate fi refuzat examinarea petiției pe fond, în cazul în care următoarele fapte sunt revelate:
1) în cazul în care, în ceea ce privește o persoană urmărită penal pentru o crimă comisă pe teritoriul România;
2) în cazul în care persoana a fost refuzat statutul de refugiat, în lipsa circumstanțelor prevăzute de Legea federală prezent, cu condiția ca condițiile din țara cetățeniei sale (fosta sa reședință obișnuită) de la data primirii refuzului și la data de depozit a noii cereri nu sa schimbat;
3) în cazul în care persoana a primit un refuz motivat de a recunoaște statutul de refugiat în oricare dintre statele care au aderat la statutul refugiaților și (sau) Protocolul din 1967 privind statutul refugiaților Convenția Națiunilor Unite 1951, cu condiția ca legea statutului de refugiat în statul nu contravin legislației România;
4) prezența unei persoane de a treia cetățenie de stat, protecția pe care o persoană poate profita de, sau dreptul de a rămâne în mod legal pe teritoriul unui stat terț, în absența fricii bine întemeiată de persecuție într-un stat terț, în condițiile specificate în subsecțiunea 1 din clauza 1 din articolul 1 din prezenta lege federală;
5) în cazul în care persoana a venit dintr-o țară străină, al cărei teritoriu a avut posibilitatea de a fi recunoscută ca refugiat;
7) În cazul în care persoana a fost forțată să treacă ilegal frontiera de stat a România cu intenția de a solicita statutul de refugiat sau au aplicat în modul prevăzut în paragraful 3 din paragraful 1 al articolului 4 din prezenta lege federală;
8) În cazul în care persoana refuză să furnizeze informații despre ei înșiși și (sau) cu privire la circumstanțele de sosire pe teritoriul România;
9) în cazul în care persoana este căsătorită cu un cetățean (cetățean) și România, în conformitate cu legile din România are posibilitatea de a obține un permis de ședere permanentă pe teritoriul România;
10) În cazul în care persoana are deja un permis de ședere permanentă pe teritoriul România.
Persoanele ale căror cereri de acordare a statutului de refugiat sunt luate în considerare pe fond, după ce a primit o dovadă a acestui au dreptul la:
1) serviciile unui interpret și de a primi informații cu privire la procedura de recunoaștere ca refugiat, drepturile și îndatoririle acestora, precum și alte informații;
2) să primească asistență în furnizarea de ghidare și bagaje la locul de reședință;
3) o prestație în numerar forfetară pentru fiecare membru al familiei;
4) primind direcția FMS România la recepție locație;
5) însoțit de reprezentanți ai Migrație Serviciul Federal și Ministerul de Interne al România România într-un centru de cazare temporară și la protecția reprezentanților organului teritorial al autorității executive federal responsabil pentru afacerile interne la unitatea de cazare temporară pentru a asigura siguranța acestor persoane;
6) obținerea de servicii alimentare și de utilitate publică, în locul de detenție sau centru de cazare temporară, în modul stabilit de Guvernul România;
7) furnizarea de asistența medicală necesară și de droguri;
8) să primească asistență în direcția formării profesionale în centrul de cazare temporară sau de muncă;
9) depune o cerere de a întrerupe examinarea cererii.
O persoană recunoscută ca refugiat primește un certificat de refugiat. Acesta se înregistrează informații despre copiii refugiați cu vârsta sub 18 ani. O persoană care a acordat un certificat înregistrat în FMS ca refugiat și de a dobândi dreptul la:
1) serviciile unui interpret și de a primi informații cu privire la drepturile și responsabilitățile lor, precum și alte informații;
2) să primească asistență în pregătirea documentelor de intrare pe teritoriul românesc în cazul în care se află în afara teritoriului România;
3) să primească asistență în furnizarea de ghidare și bagaje la locul de reședință;
4) care beneficiază de servicii de alimentare și de utilitate publică, în centrul de cazare temporară înainte de plecare la un nou loc de reședință;
5) protecția poliției la centrul de cazare temporară pentru a asigura siguranța acestor persoane;
6), folosind spații din fondul de locuințe pentru cazare temporară înainte de achiziție, pregătirea sau angajarea altor locuințe;
7) asistență medicală și medicamente pe picior de egalitate cu cetățenii din România;
8) să primească asistență în direcția formării profesionale sau de muncă pe picior de egalitate cu cetățenii din România;
9) de muncă sau activității de întreprinzător picior de egalitate cu cetățenii români;
11) primesc asistență în fețele dispozitivului copiilor, un refugiat recunoscut în grădinițe, școli, colegii și universități;
12) Pentru a promova FMS România în obținerea de informații despre rudele persoanei recunoscut ca refugiat, care trăiesc în țara cetățeniei sale (fosta sa reședință obișnuită);
13) face apel la Serviciul Federal de Migrație la locul de reședință al România și membrii familiei sale, în scopul de a proiecta un document de călătorie pentru a călători în afara teritoriilor poporului român și intrarea lor pe teritoriul România;
14) tratarea cererii de acordare a dreptului de ședere permanentă pe teritoriul România sau pentru dobândirea cetățeniei române;
15) să participe la activități sociale în condiții de egalitate cu cetățenii din România;
16) întoarcerea voluntară în țara de cetățenia sa (fosta sa reședință obișnuită);
17) de ieșire de la o reședință într-o țară străină;
România distribuie refugiaților la subiectele lor, finanțarea cheltuielilor de cazare și de viață.
Recunoașterea statutului de refugiat - este un drept, nu o obligație. În cazul în care o persoană este calificat să fie recunoscută ca refugiați, dar aplicarea limitată în scris, cu o cerere de posibilitatea de o ședere temporară pe teritoriul România, el este dat adăpost temporar. De asemenea, a acordat persoanelor care nu au motive să fie recunoscut ca refugiat, dar din motive umanitare nu poate fi expulzat (deportați) de pe teritoriul România. Faptul de adăpost temporar într-un certificat.
O persoană care a fost acordat azil temporar nu poate fi returnat împotriva voinței sale în țara cetățeniei sale (fosta sa reședință obișnuită). În viitor, se poate acorda statutul de refugiat sau se aplică pentru cetățenia rusă.“.