Refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării - consiliere juridică

Astfel, un refugiat poate fi recunoscută ca o persoană care tocmai a sosit în țara noastră cu privire la circumstanțele menționate mai sus, sau cel care a capturat aceste condiții nu au pe teritoriul românesc (așa-numiții refugiați la fața locului).

Termenul „migrant forțat“ este diferit de conceptul de „refugiat“, prin faptul că primele sunt victimele nu numai de discriminare și persecuție, dar și revoltele din abandonate regiunile lor, astfel încât statutul persoanelor strămutate în interiorul pregătit, de exemplu, locuitorii din Republica Cecenă, care au lasat la aprecierea în timpul războiului, indiferent dacă acestea au fost personal etnice, politice sau de altă natură.

2. Recunoașterea statutului de refugiat (persoană deplasată intern)

Recunoașterea statutului de refugiat (persoane deplasate intern) include:
1) Cererea de recunoaștere a statutului de refugiat (persoane strămutate în interiorul țării);
2) Examinarea preliminară a cererii;
3) decizia de a acorda un certificat de examinare a cererii pe fond (în continuare - certificat) sau refuzul de a lua în considerare cererea pe fond;
4) eliberarea unui certificat sau notificare de refuz de a lua în considerare cererea pe fond;
5) examinarea cererii în mod substanțial;
6) Decizia privind recunoașterea statutului de refugiat (persoane deplasate intern) sau refuzul recunoașterii de refugiat (persoane strămutate în interiorul țării);
7) eliberarea unei licențe sau de refuz notificare.

Decizia de acordare a unui certificat sau recunoaștere a statutului de refugiat (persoane deplasate intern) sau o decizie de a refuza să ia în considerare cererea pe fond sau refuzul recunoașterii de refugiat (persoane deplasate intern) este luată pe baza chestionarea persoanei, chestionarul de înregistrare pe baza unor interviuri individuale, precum și pe rezultatele verifica fiabilitatea informațiilor despre persoana și a sosit cu membrii familiei, verificând circumstanțele sosirea lor pe teritoriul România și motivele prezenței lor pe teritoriul România, după un studiu aprofundat al cauzelor și circumstanțelor descrise în petiție. Pentru a clarifica faptele raportate de către persoana care efectuează interviuri suplimentare permise.

O persoană care solicită acordarea statutului de refugiat (persoane strămutate în interiorul țării) și situate pe teritoriul România, în conformitate cu legile din România trece procedura de identificare a persoanei, inclusiv înregistrarea obligatorie a amprentelor digitale de stat la locul de aplicare.

Recunoașterea refugiaților (persoane strămutate în interiorul țării) persoanele care sunt membri ai aceleiași familii. efectuate pentru fiecare membru al familiei, care a împlinit vârsta de optsprezece ani, având în vedere circumstanțele.

În cazul în care nu există nici un caz, în ceea ce privește un membru al familiei care a împlinit vârsta de optsprezece ani, pentru a se asigura reîntregirea familiei membrul familiei cu consimțământul său este, de asemenea, recunoscut ca un refugiat (persoană deplasată intern).

Recunoașterea statutului de refugiat (persoană deplasată intern) persoană. nu a împlinit vârsta de optsprezece ani și care au sosit în România neînsoțit de către un părinte sau tutore, sau determinarea statutului său special juridic al teritoriului România se bazează pe interesele unei persoane, în conformitate cu prezenta lege federală, alte legi federale și alte acte legislative românești normative asupra Aflând despre părinții sau tutorii persoanei în cauză.

Diferența forțată statutul de migrant în comparație cu statutul de refugiat este faptul că refugiații, spre deosebire de persoanele strămutate în interiorul țării pot deține proprietăți imobiliare numai în aceleași condiții ca și ceilalți străini. Autoritățile locale sunt obligate să includă în listele de locuințe persoanelor strămutate intern și a refugiaților - nu. În nevoie de condiții mai bune de locuit ale cetățenilor români, inclusiv persoanele strămutate în interiorul țării ar trebui să fie alocate subvenții pentru construirea sau achiziționarea de locuințe. Refugiații nu este acoperit. În timpul formării profesionale sau a persoanelor strămutate intern de reconversie oferă burse, refugiați - nu. Autoritățile de stat sunt obligate să promoveze transferul copiilor de persoane strămutate intern - studenții colegiilor și studenți în școlile românești. Refugiați pe această temă în legea nu spune nimic.

3. Drepturile și obligațiile persoanei recunoscută ca refugiat

O persoană recunoscută ca refugiat, și membrii familiei sale care au sosit cu el au dreptul la:
1) serviciile unui interpret și de a primi informații cu privire la drepturile și responsabilitățile lor, precum și alte informații, în conformitate cu prezentul articol;
2) să primească asistență în pregătirea documentelor de intrare pe teritoriul România, în cazul în care aceste persoane sunt situate în afara teritoriului România;






3) să primească asistență în furnizarea de călătorie și a bagajelor la locul de reședință în modul stabilit de Guvernul România;
4) care beneficiază de servicii de alimentare și de utilitate publică, în centrul de cazare temporară, în modul stabilit de Guvernul România, înainte de plecare la un nou loc de reședință;
5) protecția reprezentanților organului teritorial al autorității executive federal responsabil pentru afacerile interne la unitatea de cazare temporară pentru a asigura siguranța acestor persoane;
6) utilizarea de cazare furnizate într-un mod stabilit de către Guvernul România, a fondului locativ de viață pentru cazare temporară.

O persoană recunoscută ca refugiat și care a sosit împreună cu el membrii familiei sale trebuie:
1) să respecte Constituția România, prezenta lege federală, alte legi federale și alte acte normative din România, precum și legile și alte acte normative ale subiecților din România;
2) ajunge în timp util la centrul de cazare temporară sau alt loc de reședință stabilit de autoritatea executivă federală responsabilă pentru serviciul de migrație sau organul său teritorial;
3) să respecte ordinea stabilită de reședință și de a îndeplini cerințele legale ale standardelor sanitare de viață în inima de cazare temporară;
4) să informeze în termen de șapte zile de la agenția teritorială a autorității executive federale responsabile pentru informațiile serviciului de migrație cu privire la schimbarea numelui, prenumele, componența familiei, starea civilă, cu privire la dobândirea cetățeniei România sau naționalitatea altei țări sau pe obținerea unui permis de ședere permanentă pe teritoriul România;
5) raportează intenția de a schimba locul său de reședință pe teritoriul România, sau pentru a merge la locul de reședință în afara teritoriului România;
6) Radierea din registru în organele teritoriale ale autorității executive federale responsabile pentru serviciul de migrație, cu o schimbare a locului de reședință și în termen de șapte zile de la data sosirii la noul loc de reședință, să se înregistreze la organele teritoriale ale autorității executive federale responsabile pentru serviciul de migrație.

Înregistrarea persoanei recunoscută ca refugiat în organele teritoriale ale autorității executive federale responsabile pentru serviciul de migrare este baza de înregistrare a persoanei și a membrilor familiei sale în organele teritoriale ale autorității executive federale responsabile pentru afacerile interne ale noului loc de reședință;
7) trec anual de re-înregistrare în termenele stabilite de organul teritorial al autorității executive federale responsabile pentru serviciul de migrație.

migrator forțată are dreptul la:
1) pentru a alege un loc de reședință pe teritoriul România, inclusiv în una din așezările oferite lui de către organul teritorial al organului executiv federal autorizat să-și exercite funcțiile de control și supraveghere în domeniul migrației. migrant forțată poate, în conformitate cu procedura stabilită de a locui cu rudele sau alte persoane care fac obiectul acordului lor de a trăi împreună, indiferent de dimensiunea ocupate de rude sau de alte persoane spatiu de locuit;
2) lipsa posibilității de autodeterminare a noului lor loc de reședință pe teritoriul România pentru a obține organul executiv federal autorizat să-și exercite funcțiile de control și supraveghere în domeniul migrației sau a corpului său teritorial, în modul stabilit de Guvernul România, direcția de cazare la temporară cazare PSI, fie în camera de zi din fondul locativ de soluționare temporară a persoanelor strămutate în interiorul țării;
3) pentru a ajuta la furnizarea de direcții și bagajele acestora la noul loc de reședință sau locul de reședință în modul stabilit

Guvernul România. În acest cu venituri mici persoane (pensionari solitari, o singură persoană cu handicap, de familie, constând numai din pensionari și (sau) persoane cu dizabilități, părinte singur (persoana pe care acesta), un copil sau copii sub vârsta de optsprezece ani, o familie mare, cu trei sau mai mulți copii cu vârsta mai mică de optsprezece ani) au dreptul la rambursarea cheltuielilor de deplasare și a bagajelor de la locul de decontare temporară la noul loc de reședință sau locul de reședință pe teritoriul România, în modul stabilit de Guvernul România.

Un migrant forțat trebuie: să respecte Constituția și legile din România; să respecte ordinea stabilită de reședință, în inima cazare temporară a persoanelor strămutate intern și spațiilor rezidențiale din fondul de locuințe pentru soluționarea temporară a persoanelor strămutate în interiorul țării; cu o schimbare de reședință înainte de a merge să se retragă din contul organului teritorial al serviciului de migrație, și în termen de o lună pentru a se înregistreze la organul teritorial al serviciului de migrație; sunt supuse unei re-înregistrare anuală în termenele stabilite de organul teritorial al serviciului de migrație.

Un migrant forțat să-și piardă dreptul de a locui într-o zonă rezidențială a fondului locativ pentru soluționarea temporară a persoanelor strămutate intern la primirea (cumpărare) a celeilalte locuințe sau la finalizarea construcției de locuințe private, în caz de pierdere sau privare de statutul de migrant forțată, iar dacă acesta este absent, fără valabil motive pentru mai mult de șase luni.

4. Pierderea de refugiat sau FDP

Legea „Cu privire la refugiați“ sunt date trei motive de pierdere a statutului:
1) în cazul în care refugiatul a primit cetățenia română (dacă el poate obține statutul de migrant forțată), sau de orice altă naționalitate;
2) în cazul în care el a părăsit România pentru rezidență permanentă într-o altă țară;
3) în cazul în care ați cerut în mod voluntar pentru ajutor sau protecție la starea de
care anterior au fost forțați să mutat în România.
statutul de migrant forțată este pierdut:
- adoptarea nouă cetățenie;
- plecarea din România de rezidență permanentă;
- la expirarea statutului (5 ani).

legea umană poate nega statutul de refugiat sau IDP - în cazul în care o persoană a primit statutul pe baza informațiilor false în mod deliberat despre tine sau documente false prezentate. Dacă el este condamnat printr-o sentință judecătorească executorie pentru crima. Nimic nu se schimbă pentru restul familiei (cu excepția, desigur, legate de reducerea standardelor de compoziție de familie de locuințe, împrumuturi, subvenții, și așa mai departe. N.).

Serviciul Teritorial Migrația trebuie să elibereze certificatul refugiaților și PSI din eșantionul stabilit. Documentul trebuie să fie eliberat pentru fiecare membru al familiei de 18 ani sau mai în vârstă. Informații cu privire la copii sub 18 ani se încadrează în identitatea doar unul dintre părinți. Legea „Cu privire la Migranți forțată“ prevede în mod expres că certificatul este valabil pe întreg teritoriul România. Deci, după ce a primit statutul, de exemplu, în Kazan, vă păstrați toate drepturile prevăzute de lege, cel puțin o dată în Vladivostok, cel puțin la Moscova.